Am creeat acest blog in speranta celor care inteleg ce scriu,creez,visez si apoi transpun tot pe hartie. Nu ma astept sa intelegi ceva din aceste ciudatenii,dar macar as vrea sa deschid o poarta in mintile voastre acoperite de frunti incretite.Fragmente din mine sunt aici pentru a le impartasi voua.Vreau sa fiti altceva un gand ,o lacrima sau un strop de fericire...Bun-venit in Raiul meu!

sâmbătă, 28 august 2010

Revolutie in neant

Ochii imi fug repede aidoma unor fulgere prin sticla ferestrei si usor raze de minciuna ma orbesc.Dincolo de buzele reci,un aer caldut si umed impanzeste centimetri patrati din geam,aburindu-i.Nu mai avem nimic … Infuzia de placere se strecoara prin geam si nepasarea provoaca un sunet abominabil.

E timpul sa observ, sa analizez,sa cunosc oamenii asa cum sunt si sa imi dau seama unde gresesc si unde ar trebui sa repar greselile,sa astup regretele si sa privesc dincolo de soare, sa iau totul pas cu pas. Afara ,toti se grabesc, totul e mai grabit, e nebunie, e ca o revolutie a amintirilor.In fiecare zi un om arunca o grenada peste intreaga lume iar tu ,omule simti ca inima ta nu mai rezista ,se zguduie si te implora sa o lasi sa plece . Amintiri ca flori de nisip, sau ca niste ziare vechi zboara neincetat! Fug,se ciocnesc,revin,pleaca,raman. Si in fiecare amintire e o poveste. O poveste frumoasa,trista,haioasa, cu momente remarcabile, cu peripetii si clipe de neuitat. Si in fiecare poveste este un vis. Un vis zambaret sau spulberat de guri rele,de informatii false,de uitari.. uitari neplatite ca facturile . Si in fiecare vis e o lume. O lume ciudata sau sinistra sau frumoasa sau exact cum vrea fiecare..plina de spiridusi sau presedinti sau fete strengare sau flori sau inimioare verzi. Si in fiecare lume e o amintire.. Norii sunt conturati cu zambete cinice,pe care soarele le sterge usor cu firmituri de vise ce se lovesc de oameni..fiecare om primeste cate un vis pe care-l poarta zi de zi,il uita in podul inimii,iar cand se plictiseste,il scoate si..viseaza.

La capatul lumii sta cineva..sta pe un scaun de lemn necrozat si prinde amintirile intr-o plasa pe care o leaga strans. Le inghesuie acolo si face apoi cate un pachetel pentru fiecare. Le trimite pe calea sufletului si a mintii inapoi,asa cum sunt ele,prafuite.Nu uita ca aceea fiinta te iubeste si te va ajuta mereu daca vei avea incredere!... Intuneric,neant,inclusiv acolo a patruns durerea,au patruns sentimentele de regret.totul evoluand in ura si dispret. Inima tuturor bataliilor,revolutiilor care inca mai au loc inauntrul nostru.Revolutii care si-au urmat calea spre neant. O revolutie de zambete,culori,vise,pasi,sunete si amintiri ..toate astea intr-o lume colorata cu nepasare,in care fiecare zi e un pas,un centimetru in plus pe scara vietii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu